|
There are no translations available.
Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai”
EVANGHELIE ŞI CULTURĂ. De la Sfinţii Părinţi la postmodernitate
Curs pentru ciclul masteral
Lect. univ. dr. Radu Preda
Descarcă (pdf)
Descrierea cursului. Desfăşurat timp de un semestru, cursul dedicat raportului dintre teologia patristică şi cultura epocii în care aceasta s-a articulat precum și celui dintre moștenirea Sfinţilor Părinţi și momentul nostru ideologic, social și cultural, numit cu termenul de postmodernitate, îşi propune să treacă în revistă patru aspecte de bază:
I. Elementele culturii Antichităţii târzii şi întâlnirea Creştinismului emergent cu aceasta. Între apologie şi polemică
II. Încreştinarea datelor culturale pre-creştine. De la Platon la Hristos
III. Formarea unei culturi creştine specifice. De la Akademia ateniană la Şcoala constantinopolitană
IV. Șansele unei culturi evanghelice în postmodernitate. Între “ghetto-ul liturgic” şi dialogul cult-cultură
Obiectivele cursului. Epoca socială, culturală şi ideologică în care trăim a fost definită de unii drept postmodernă, un termen care indică o percepţie anume a timpului istoric şi o viziune finalistă (scil. adică a unui final care nu este şi un scop, un telos). Societatea postmodernă, pluralistă în idei şi atomizată în interese, nu mai este un spaţiu propice afirmării idealurilor totalizatoare, precum cel creştin, acestea fiind denunţate prompt drept totalitare. De frica unei astfel de încadrări valorice, cultura creştină din ţările care au parcurs traseul iluminismului agresiv se retrage din ce în ce mai mult în sfera privată şi rezistă la suprafaţa percepţie publice mai ales prin perpetuarea unor tradiţii şi simboluri deposedate însă de semnificaţia lor originară. Crăciunul devine astfel sărbătoarea familiei şi se reduce la schimbul de daruri, iar Paştile este omologat unui rit formal de afirmare a fertilităţii întrupate de zoologic figura iepurelui. În acest context al erodării relevanţei publice a mesajului creştin, mai puţin prin lipsă de credinţă şi mai curând prin lipsă de cultură religioasă, este desoebit de relevant să ne oprim asupra modului în care s-a petrecut întâlnirea Creştinismului emergent cu orizontul cultural al Antichităţii târzii. Fără să încurazeje o viziune ciclică a istoriei, cursul îşi propune lectura în oglindă a diferitelor momente în încercarea de a desprinde o concluzie valabilă și azi.
Structura cursului
1. Introducere
- Definiţiile culturii și ale religiei
- De la ştiinţa despre zeii păgâni la Teologia creştină
- Criza de sens a postmodernităţii
2. Elemente de metodă
- Metodologia generală a muncii intelectuale în teologia academică
- Rigorile şi specificul cercetării în câmpul patristic şi al istoriei ideilor
- Modul de prezentare a rezultatelor muncii de cercetare
3. Precizări terminologice
- Vocabularul filosofic şi terminologia creştină
- Creştinismul sau „filosofia adevărată” (Sf. Iustin)
- Mistagogia creştină sau de la ezoterism la exoterism
4. Elementele culturii Antichităţii târzii şi întâlnirea Creştinismului emergent cu aceasta. Între apologie şi polemică (I)
- Ciclul formativ al intelectualului din Antichitatea târzie sau democratizarea culturii
- Rafinamentul cultural şi rigoarea argumentativă sau plăcerea dialogului
- Depăşirea condiţiei animale prin educaţie (Platon) sau cultura ca vehicol transcendent
5. Elementele culturii Antichităţii târzii şi întâlnirea Creştinismului emergent cu aceasta. Între apologie şi polemică (II)
- Cultura omului antic ca expresie religioasă
- Sistemele filosofice majore
- Realizările artistice majore
6. Încreştinarea datelor culturale pre-creştine. De la Platon la Hristos (I)
- Adaptarea ciclului formativ sau naşterea pedagogiei creştine. Rolul didaskalilor
- Dialogul şi rigorile apologeticii creştine sau arta argumentării credinţei
- Depăşirea limitelor omului căzut prin accesul la Revelaţie sau cultura pre-creştină ca antecameră a Evangheliei
7. Încreştinarea datelor culturale pre-creştine. De la Platon la Hristos (II)
- “Cultura creştină” şi procesul ei lent de articulare
- Raportarea creştinilor la cultura păgână între acceptare şi respingere
- Reacţia intelectualităţii păgâne la mesajul Evangheliei şi la primele comunităţi creştine
8. Formarea unei culturi creştine specifice. De la Akademia ateniană la Şcoala constantinopolitană (I)
- Ce este cultura creştină? Un inventar sumar
- Inculturarea Evangheliei sau straturile protectoare ale Revelaţiei
- O credinţă unică şi mai multe culturi. Chestiunea raportului dintre universal şi local
9. Formarea unei culturi creştine specifice. De la Akademia ateniană la Şcoala constantinopolitană (II)
- Cultura creştină în spaţiul Greciei antice
- Cultura creştină a Africii de Nord şi a Orientului
- Cultura creştină romană şi cea bizantină. Două paradigme complementare
10. Mai avem astăzi o cultură creştină? Între “ghetto-ul liturgic” şi dialogul cult-cultură (I)
- Cultura creştină şi pericolul amneziei
- Cultura creştină şi secularizarea
- Cultura creştină şi contestatarii ei
11. Mai avem astăzi o cultură creştină? Între “ghetto-ul liturgic” şi dialogul cult-cultură (II)
- Cultura creştină în ţările ne-ortodoxe în secolul XX
- Cultura creştină în ţările majoritar ortodoxe în secolul XX
- Perspectivele unui dialog cult-cultură în secolul XXI
12. Cultura – un capitol de teologie socială
- Vocaţia şi menirea Bisericii în spaţiul cultural
- Funcţia misionară a actului cultural bisericesc. Diaconia culturală
- Ce aduce nou cultura ortodoxă în postmodernitate?
13. Forme concrete de dialog dintre Evanghelie şi cultura de azi
- Teologia şi filosofia. De la apologeţi la fenomenologi
- Teologia şi ştiinţele sociale. De la grija pentru săraci la prezenţa normativă în spaţiul public
- Teologia şi arta. De la Tarkowsky la Oravitzan
14. Sinteza cursului
Bibliografie generală
I. Surse
- Apologeţi de limbă greacă, trad. O. Căciulă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1997.
- Sfântul Atanasie cel Mare, Viaţa Cuviosului Părintelui nostru Antonie, în: Idem, Scrieri, Partea a doua (= Părinţi şi Scriitori bisericeşti 16), trad. D. Stăniloae, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988, pp. 191-245.
- Origen, Contra lui Celsus, în: Idem, Scrieri alese, partea a patra (= Părinţi şi Scriitori bisericeşti 9), trad. T. Bodogae et al., Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1984.
- Patericul sau Apoftegmele Părinţilor din pustiu, colecţia alfabetică, text integral, Trad., ed. C. Bădiliţă, Polirom, Iaşi, 2003.
- Sfântul Vasile cel Mare, Omilia a XXII-a către tineri – Cum pot întrebuinţa cu folos literatura scriitorilor elini, în: Idem, Omilii şi cuvântări, trad. D. Fecioru, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2004.
II. Dicţionare
- Remus Rus, Dicţionar enciclopedic de literatură creştină din primul mileniu, Lidia, Bucureşti, 2003.
III. Volume
- Louis Bréhier, Civilizaţia bizantină, trad. N. Spincescu, ştiinţifică, Bucureşti, 1994.
- Ioan G. Coman, Frumuseţile iubirii de oameni în spiritualitatea patristică, Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1988.
- Ioan G. Coman, Probleme de filosofie şi literatură patristică, ed. a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1995.
- Paul Evdokimov, Ortodoxia, trad. I. Popa, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1996.
- Karl Christian Felmy, Dogmatica experienţei ecleziale. Înnoirea teologiei ortodoxe contemporane, Introd. şi trad. I. Ică, Deisis, Sibiu, 1999.
- Pavel Florenski, Stâlpul şi Temelia Adevărului. Încercare de teodicee ortodoxă în douăsprezece scrisori, trad. E. Iordache, I. Friptu, D. Popescu, introd. I. Ică jr, Polirom, Iaşi, 1999.
- Vladimir Lossky, Introducere în teologia ortodoxă, trad. L. şi R. Rus, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.
- Henri-Irénée Marrou, Patristică şi umanism. Culegere de studii, trad. C. şi C. Popescu, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996.
- Nikolaos A. Matsoukas, Istoria filosofiei bizantine. Cu o anexă despre scolasticismul Evului Mediu, trad. C. Coman, N. Deciu, Bizantină, Bucureşti, 2003.
- John Meyendorff, Teologia bizantină. Tendinţe istorice şi teme doctrinare, trad. A. Stan, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1996.
- Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria literaturii creştine vechi greceşti şi latine. Vol. I – De la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, trad. H. Stănciulescu şi G. Sauciuc, ed. îngrijită de I.-F. Florescu, Editura Polirom, Iaşi, 2001. Vol. II/1 şi II/2 – De la Conciliul de la Niceea pînă la începuturile Evului Mediu, trad. E. Caraboi, D. Cernica, E. Stoleriu şi D. Zămosteanu, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
- Picu Ocoleanu, Radu Preda (ed.), Viaţă liturgică şi etos comunitar. Preliminarii la o teologie socială ortodoxă, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007.
- Horia-Roman Patapievici, Omul recent. O critică a modernităţii din perspectiva întrebării “Ce se pierde atunci când ceva se câştigă?”, ed. a V-a, Humanitas, Bucureşti, 2008.
- Dumitru Gh. Popescu, Teologie şi cultură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993.
- Teodor M. Popescu, Biserica şi cultura, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1996.
- Tomas Spidlik, Spiritualitatea Răsăritului creştin. I. Manual sistematic, trad. I. Ică jr., Deisis, Sibiu, 1997, II. Rugăciunea, 1998, III. Monahismul, 2000, IV. Omul şi destinul său în filozofia religioasă rusă, trad. M.-C. Ică jr, 2002.

|