Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai”

BIOETICA DIN PERSPECTIVĂ SOCIAL-TEOLOGICĂ

Curs pentru ciclul masteral

Lect. univ. dr. Radu Preda

Descarcă ( pdf)

Descrierea cursului. Desfăşurat timp de un semestru, cursul de faţă reprezintă o aprofundare a capitolului dedicat bioeticii din introducerea mai largă în teologia socială ortodoxă. Cursul îşi propune să treacă în revistă câteva dintre temele controversate precum noile abilităţi tehnice ale ştiinţelor medicale de azi, ecologia, consumismul sau dezechilibrele sociale, accentuate pe fundalul crizei financiar-economice, având repercusiuni asupra demnităţii persoanei umane. Metodologic, punctul de vedere este unul pronunţat social-teologic, adică la intersecţia dintre fundamentele creştine şi valorile vehiculate în spaţiul public. Altfel spus, cursul va ţine în mod permanent cont de pluralitatea tezelor şi a opţiunilor, timp în care nu îşi va suspenda însă propriile rigori care decurg din specificul religios al abordării, rigori care urmează să funcţioneze ca tot atâtea instanţe critice. Sunt avute în vedere patru aspecte de bază:

1. Definirea bioeticii în contextul cultural, religios, social, politic, juridic, tehnic şi economic al momentului. Câte bioetici există?
2. Principiile de bază ale eticii religioase a vieţii. Respectul faţă de creaţie şi demnitatea persoanei umane
3. Bioetica religioasă versus bioetica laicistă. Schiţa unui nou conflict fundamental
4. Dezechilibrele sociale ca provocări bioetice. Standardele eticii vieţii şi realităţile României de azi

Obiectivele cursului. Unul dintre paradoxurile care domină dezbaterea publică în jurul temelor bioetice rezidă în lipsa consensului legat de definiţia bioeticii ca atare. Acest lucru a condus la reducţia fundamentală prin care sunt considerate relevante bioetic doar descoperirile din domeniul medical şi în general al ştiinţelor naturii. Or, în calitate de etică a vieţii privită în întregul ei, bioetica nu se rezumă doar la aceste aspecte, fără îndoială de o importanţă covârşitoare. Prin această reducţie, explicabilă parţial prin însăşi mediul de naştere al termenului şi domeniului bioeticii, se ignoră faptul că dezechilbrele sociale – sărăcia, lipsa accesului la resurse, subdezvoltarea, educaţia deficitară, asistenţa medicală precară, alimentaţia nesănătoasă etc – sunt la rândul lor provocări bioetice pentru că pun masiv sub semnul întrebării respectul faţă de creaţie şi demnitatea persoanei umane. Este motivul pentru care primul obiectiv al cursului constă în familiarizarea cu sfera semantică mai largă a bioeticii. Un alt obiectiv rezidă în punerea în dialog a viziunii religioase, aici: social-teologice, cu viziuni alternative sau chiar concurente. De la legislaţia privind avortul la chestiunea morţii asistate şi de la politicile ecologice la cele sociale – etica vieţii este în prezent câmpul de luptă al celor mai diferite curente de gândire, caracterul normativ al bioeticii generice fiind în aceste condiţii mai curând rezultatul unor raporturi de forţă decât al unui consens valoric. O astfel stare de fapt provoacă Biserica să se pronunţe, să facă parte din dezbaterea în curs, adică să se implice nemijlocit şi competent în identificarea echilibrului dintre vechi şi nou, dintre Tradiţie şi modernitatea târzie, dintre misterul omului şi limitele acestuia, dintre binele absolut şi traducerile lui relative, dintre pierderea spirituală şi câştigul material temporar.

Structura cursului

1. Introducere
   • Bioetica sau noua paradigmă antropologică
   • Câmpurile bioeticii şi dilemele specifice
   • Cultura vieţii versus cultura morţii

2. Elemente de metodă
   • Metodologia generală a muncii intelectuale în teologia academică
   • Rigorile şi specificul cercetării în teologia socială
   • Modul de prezentare a rezultatelor muncii de cercetare

3. Precizări terminologice
   • Complexitatea terminologică a bioeticii
   • Dialogul dintre bioetică şi teologie la nivel terminologic
   • Instrumente bibliografice de lucru

4. Etica vieţii. I – Fundamente antropologice
   • Definiţiile omului
   • Demnitatea persoanei umane
   • Autonomie şi responsabilitate

5. Etica vieţii. II – Fundamente teologice
   • Omul şi natura sau teologie creaţiei
   • Taina omului sau consecinţele Întrupării lui Dumnezeu
   • Bioetica din perspectivă eclesiologică

6. Etica vieţii. III – Conflicte fundamentale
   • Religie şi ştiinţă sau istoria unei neînţelegeri mai vechi
   • Bioetica religioasă versus bioetica laicistă
   • Exemplificare: polemica dintre Habermas şi Sloterdijk

7. Domenii ale bioeticii. I – Genetica & medicina
   • Implicaţiile bioetice ale cartografierii ADN-ului şi problema manipulării genetice
   • Medicina între mandatul terapeutic şi noutatea tehnică
   • Exemplicare: cazul Eluana Englaro

8. Domenii ale bioeticii. II - Ecologia
   • Încălzirea globală şi meteo-scenariile viitorului
   • Cauzele umane ale dezechilibrului ecologic şi consecinţele acestuia
   • Exemplificare: cazul Roşia Montană

9. Domenii ale bioeticii. III – Consumul & comunicarea
   • De la comunism la consumism. Mutaţii sociale şi individuale
   • De la comunicare la dependenţă
   • Exemplificare: Second Life

10. Domenii ale bioeticii. IV/1 – Dezechilibrele sociale
    • Etica vieţii la nivel biografic
    • Sărăcia şi subdezvoltarea
    • Sănătatea şi alimentaţia

11. Domenii ale bioeticii. IV/2 – Dezechilibrele sociale
    • Analfabetismul şi exploatarea
    • Criminalitatea şi mortalitatea
    • Exemplificare: Raportul „Riscuri şi inechităţi sociale în România” (septembrie 2009)

12. Concluziile cursului
    • Relevanţa publică a bioeticii în secolul XXI
    • Între politicile medicale, ecologice şi sociale
    • Biserica – avocatul din oficiu al vieţii

Bibliografie generală

Academia Română, Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii, Calitatea vieţii în România, 1990-2003 (decembrie 2003); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

Comisia Naţională de Bioetică a BOR, Poziţia Bisericii Ortodoxe din România faţă de avort (iunie 2005); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

Comisia Naţională de Bioetică a BOR, Poziţia Bisericii Ortodoxe din România faţă de eutanasie (iunie 2005); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

Comisia Naţională de Bioetică a BOR, Poziţia Bisericii Ortodoxe din România faţă de transplantul de organe (iunie 2004); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, Riscuri şi inechităţi sociale în România (septembrie 2009); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

Commission des Episcopats de la Communauté Européenne/COMECE, Science & Ethique. Avis élaborés par le groupe de réflexion bioéthique (1996-2007); culegerea de texte poate fi descărcată la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

Congregation for the Doctrine of the Faith, Instruction Dignitas Personae on Certain Bioethical Questions (septembrie 2008); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

Fédération Protestante de France, États généraux de la bioéthique 2009. Éléments de réflexion proposés par la Commission Église et Société de la FPF (mai 2009); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

United Nations, The Millennium Development Goals Report (2009); textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Documente.

II. Dicţionare & sinteze

David E. Guinn (ed.), Handbook of Bioethics and Religion, Oxford University Press, Oxford, 2006.

Ioan Ică jr., Germano Marani (eds.), Gândirea socială a Bisericii. Fundamente – documente – analize – perspective, Deisis, Sibiu, 2002.

Wilhelm Korff et alii (Hg.) Lexikon der Bioethik, Gütersloher Verlagshaus, Gütersloh, 2000, vol. I-III.

Helga Kuhse, Peter Singer (eds.), Bioethics: An Anthology, Blackwell, Oxford, 2006.

Julian Nida-Rümelin (Hg.), Angewandte Ethik. Die Bereichsethiken und ihre theoretische Fundierung, Kröner, Stuttgart, 2005.

Peter Singer (ed.), A Companion to Ethics, Blackwell, Oxford, 1993; în româneşte: Tratat de etică, trad. V. Boari et al, Polirom, Iaşi, 2006.

John Breck, The Sacred Gift of Life. Orthodox Christianity and Bioethics, St. Vladimir’s Seminary Press, Crestwood/New York, 1998; în româneşte: Darul sacru al vieţii, trad. PS Irineu Pop Bistriţeanul, Patmos, Cluj-Napoca, 2001.

H. Tristram Engelhardt jr, The Foundations of Christian Bioethics, Swets & Zeitlinger, Lisse, 2000; în româneşte: Fundamentele bioeticii creştine. Perspectiva ortodoxă, prezentare de Sebastian Moldovan, traducere de Mihai Neamţu, Cezar Login şi Ioan I. Ică jr, Deisis, Sibiu, 2005.

Giovanni Fornero, Bioetica cattolica e bioetica laica, Mondadori, Milano, 2005.

Giovanni Fornero (a cura di), Laicità debole e laicità forte. Il contributo della bioetica al dibattito sulla laicità, Mondadori, Milano, 2008.

Jürgen Habermas, Die Zukunft der menschlichen Natur. Auf dem Weg zu einer liberalen Eugenik?, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2001.

Konrad Hilpert, Dietmar Mieth (Hg.), Kriterien biomedizinischer Ethik. Theologische Beiträge zum gesellschaftlichen Diskurs (= Quaestiones disputatae 217), Herder, Freiburg etc, 2006.

Răzvan A. Ionescu, Adrian N. Lemeni, Teologie ortodoxă şi ştiinţă. Repere pentru dialog, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2006.

Thomas Klie, Johann-Christoph Student, Die Patientenverfügung. Was Sie tun können, um richtig vorzusorgen, 9., neu bearbeitete und aktualisierte Auflage, Herder, Freiburg etc, 2008.

Jean-Claude Larchet, Théologie de la maladie, Cerf, 1991; în româneşte: Teologia bolii, trad. V. Mihoc, Oastea Domnului, Sibiu, 1997.

Vladimir Lossky, Introducere în teologia ortodoxă, trad. L. şi R. Rus, Enciclopedică, Bucureşti, 1993.

Γεώργιου Ι. Μαντζαριδη, Χριστιανικὴ Ἠθικὴ ΙΙ, Ἐκδόσεις Π. Πουρναρᾶ, Θεσσαλονίκη, 2003; în româneşte: Georgios I. Mantzaridis, Morala creştină II, traducere de Cornel C. Coman, Bizantină, Bucureşti, 2006.

Παναγιώτης Νέλλας, Ζῶον θεούμενον. Προοπτικὲς γιὰ μιὰ ὀρθόδοξη κατανόηση τοῦ ἀνθρώπου, ᾿Εποπτεία, ᾿Αθήνα, 1979; în româneşte: Panayotis Nellas, Omul – Animal îndumnezeit. Pentru o antropologie ortodoxă, studiu introductiv şi traducere Ioan I. Ică jr, Deisis, Sibiu, 1994.

Picu Ocoleanu, Radu Preda (ed.), Viaţă liturgică şi etos comunitar. Preliminarii la o teologie socială ortodoxă, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007.

Horia-Roman Patapievici, Omul recent. O critică a modernităţii din perspectiva întrebării “Ce se pierde atunci când ceva se câştigă?”, ed. a V-a, Humanitas, Bucureşti, 2008.

Radu Preda, “Bioetica. Un capitol de teologie socială”, în Mircea Gelu Buta (coord.), Familia, naşterea, tehnologii medicale de reproducere asistată (poziţii teologice, medicale, juridice şi filozofice) (= Medicii şi Biserica 4),  Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, pp. 81-101.

Radu Preda, „Das Bild des Menschen als Ebenbild Gottes. Eine Lektüre des orthodoxen Christentums aus sozialtheologischer Perspektive“, în Ian Kaplow (Hg.), Mensch – Bild – Menschenbild. Anthropologie und Ethik in Ost-West-Perspektive, Velbrück, Weilerswist, 2008, pp. 115-136.

Radu Preda, „Ecologia. Un capitol de teologie socială”, în Mircea Gelu Buta (coord.), Teologie şi ecologie (= Medicii şi Biserica 5), Renaşterea, Cluj-Napoca, 2007, pp. 123-156.

Radu Preda, „Tradiţie şi modernitate în dezbaterea bioetică actuală. Consideraţii social-teologice”, Ortodoxia 3 (2009), pp. 119-152; textul poate fi descărcat la adresa www.teologia-sociala.ro, secţiunea Studii şi articole.

Peter Sloterdijk, Regeln für den Menschenpark. Ein Antwortschreiben zu Heideggers Brief über den Humanismus, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1999.