Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai”

TEOLOGIA SOCIALĂ ORTODOXĂ
Introducere în etica Bisericii de Răsărit

Lect. univ. dr. Radu Preda

Descarcă ( pdf)

Structura cursului. Desfăşurat pe durata a trei semestre, cursul de teologie socială ortodoxă este structurat în trei mari capitole:

1. Teologia socială ortodoxă. Introducere, metodologie, fundamente şi principii
2. Învăţătura socială a Bisericii Ortodoxe în context inter-confesional şi inter-religios. Documente, atitudini şi tendinţe
3. Biserica Ortodoxă în societatea de azi. Mijloace, teme şi probleme

Obiectivele cursului. Teologia socială fiind o disciplină de sinteză, la intersecţia datelor biblico-patristice cu cele sistematice, de teologie morală şi misiologie, abordarea temelor se face utilizând mai multe tipuri de argumentaţie. Ea îşi propune să ofere cadrul optim acumulării unor informaţii, modalităţi de interpretare şi de analiză a fenomenelor sociale, a modului în care mesajul Bisericii se face auzit, este receptat şi aplicat, ignorat sau combătut. Obiectivul major este aşadar mijlocirea unei competenţe etice de extracţie creştină pentru teologi obligaţi să se confrunte cu o societate marcată de pluralitatea valorilor şi concurenţa sistemelor de referinţă.

Platforma electronică de informare şi comunicare: Pagina de internet a cursului este www.teologia-sociala.ro. Pentru comunicarea directă cu titularul cursului și pentru trimiterea lucrărilor de seminar se poate scrie la adresa de email This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it

Anul I – Semestrul II

I. Teologia socială ortodoxă.
Introducere, metodologie, fundamente şi principii

1. Biserica în lume. Introducere generală

• Ce este teologia socială ortodoxă?
• Ce nu este teologia socială ortodoxă?
• Prezentarea bibliografiei.

2. Elemente de metodă a cercetării social-teologice

• Metodologia generală a muncii intelectuale în teologia academică
• Rigorile şi specificul cercetării social-teologice
• Modul de prezentare a rezultatelor muncii de cercetare social-teologică

• De la Agape la Caritas
• De la Diakonie la Philanthropie
• De la Teologie-Asistenţă socială la Teologia socială

4. Teologia socială în ansamblul disciplinelor teologice

• Teologia socială ca disciplină a Teologiei dogmatice şi sistematice
• Necesitatea diferenţierii între etică şi morală
• Apologia normativă a eticii creştine sau teologia socială ca discurs public al Bisericii

• Sociologia sau ştiinţa despre social şi societate
• Metoda sociologică şi sociologia religiei
• Dialogul dintre teologia socială şi sociologie

• Politologia sau ştiinţa raporturilor de putere în societate
• Analiza politologică şi geopolitica
• Dialogul dintre teologia socială şi politologie

• Antropologia sau ştiinţa agregării umane
• Cercetarea antropologică: omul şi tipurile de societate
• Dialogul dintre teologia socială şi antropologie

• Filosofia socială sau ştiinţa resorturilor comunităţii
• Concurenţa argumentelor filosofice: între relativism şi pluralism
• Dialogul dintre teologia socială şi filosofia socială

• Etica sau ştiinţa valorilor negociate public
• Demonstraţia etică şi criza normativităţii
• Dialogul dintre teologia socială şi etică

• Dumnezeul dreptăţii în Vechiul Testament
• Paradoxul Predicii pe de Munte
• „Pe săraci îi aveţi pururea cu voi”: lecția realismului filantropic

• Dubla cetăţenie a creştinului
• Christianus sunt şi conflictul cu puterea profană
• „Comunismul” patristic: limitele unei comparații

• Novitas Christiana şi caracterul dinamic al viziunii patristice
• Realismul patristic: de la iminenţa eshatologică la acomodarea istorică
• Idealul social al Bizanţului şi reminiscenţele sale post-bizantine

• Coordonatele eclesiologic-dogmatice ale teologiei sociale ortodoxe
• Principiul antropologic-hristologic sau totalitatea corpului social-eclesial
• Principiul organizatoric-eclesiologic sau subsidiaritatea dintre membrii trupului social-eclesial

• Principiul unităţii sau solidaritatea
• Principiul responsabilităţii sau justiţia socială
• Principiul eshatologic sau caracterul parţial al dreptăţii

Anul II – Semestrul I

II. Învăţătura socială a Bisericii Ortodoxe în context inter-confesional şi inter-religios.
Documente, atitudini şi tendinţe

• Chestiunea autorităţii doctrinare şi organizatorice în Ortodoxie
• Temele sociale şi consensul teologic inter-ortodox
• Documentele Bisericilor Ortodoxe locale şi atitudinile personale ale ierarhilor şi teologilor: sursele actuale ale teologiei sociale

• Şantierul teologic al Sfântului şi Marelui Sinod
• Temele comisiilor presinodale şi stadiul actual al cercetării lor
• Documentele presinodale cu teme social-teologice

• Locul şi rolul Patriarhiei Ecumenice în dezbaterea etică
• Contribuţii la dialogul inter-religios
• Angajamentul ecologic al Patriarhului Bartolomeu I

• Contextul specific al Ortodoxiei arabe
• Ecumenismul etic local şi consensul inter-religios
• Vocea social-teologică a Mitropolitului George Kodhr al Muntelui Liban

• Teologia neo-greacă şi problematica socială
• Documentele şi atitudinile Sinodului de la Atena
• Voci social-teologice: Yannaras, Mantzaridis, Delikostantis et al.

• Chestiunea socială în tradiţia teologică şi filosofic-religioasă rusă
• Fundamentele concepţiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse (2000)
• Bazele doctrinei Bisericii Ortodoxe Ruse despre demnitate, libertate și drepturile omului (2008)

• Tentativele interbelice ale unei teologii sociale româneşti
• Atitudinile personale şi oficiale pe teme sociale după 1989
• Parteneriatul social cu statul. Protocolul Patriarhie-Guvern (2007)

• Experienţa implicării sociale a Bisericii din Serbia
• Vocea social-teologică a ierarhiei ortodoxe în timpul conflictelor din Yugoslavia post-comunistă
• Solidaritatea ortodoxă, critica politică şi distanţa ecumenică în timpul războiului din fosta Yugoslavie. Procesul de reconstrucţie post-belică

• Renaşterea Ortodoxiei în Albania. Impulsul misionar şi social al Arhiepiscopului Anastasios Yannoulatos
• Diaspora ortodoxă europeană şi americană
• Rolul şcolilor teologice ortodoxe din diaspora

• Dialogul ortodoxo-catolic
• Dialogul ortodoxo-protestant
• Alte dialoguri teologice bilaterale

• Drumul receptării lui Vatican II
• Magisteriul social de la Paul VI la Benedict XVI
• Sinteze de autor de la Höffner la Coste

• Locul eticii în teologia protestantă
• Dezacordurile etice şi consecinţele acestora
• Sinteze de autor de la Honecker la Körtner

• Etica minorităţilor confesionale versus minorităţile etice
• Specificul etic al creştinismului american. De la “evanghelicali” la “neo-conservatori”
• Raportul dintre etică şi prozelitism sau profeţii moralităţii

• Etica iudaică şi reflexul ei politic
• Etica islamică şi problema autonomiei personale
• O sinteză discutabilă: proiectul Weltethos

Anul II – Semestrul II

III. Biserica Ortodoxă în societatea de azi.
Mijloace, teme şi probleme

• Teologia socială în contextul unei teologii a istoriei
• Crizele sociale şi provocările ideologice. De la post-modernitate la post-secularizare
• Biserica şi societatea civilă. Istoria unei neînţelegeri

• Parohia sau spaţiul liturgic ca referinţă majoră a opţiunii etice
• Laicatul şi formele lui asociative ca prelungiri şi concretizări în lume ale misiunii Bisericii
• Parteneriatul social dintre Biserică şi decidenţii politici

• Revoluţia antropologică de azi
• Câmpurile bioeticii şi dilemele specifice
• Cultura vieţii versus cultura morții

• Încălzirea globală şi meteo-scenariile viitorului
• Cauzele umane ale dezechilibrului ecologic şi consecinţele acestuia
• Chestiunea ecologică în contextul teologiei creaţiei

• Un singur nume pentru mai multe fenomene
• Şansele şi pericolele procesului de globalizare
• Globalizarea versus vocaţia universală a credinţei

• “Preţul” social al banilor. Imoralitatea legalităţii economice
• Falimentul moral al pieţelor globale de capital şi criza actuală
• Economia socială de piaţă sau cultura câştigului comunitar

• Credinţa ca act de comunicare
• Societatea consumului mediatic şi concurenţa dintre mediu şi mesaj
• Comunicarea spre comuniune. Dificultăţile şi şansele unei mass- media creştine

• Proiectul politic european: varianta secularizată a proiectului religios european eşuat
• Uniunea Europeană între neutralitatea axiologică şi recursul identitar. O dezbatere continuă
• Bisericile Ortodoxe şi dificilul echilibru între identitatea universală şi provincialismul mental

• Competenţa socială a politicii
• Criza statului social european şi lipsa de alternative pe termen lung
• România: un stat social? În căutarea unui model

• Disoluţia paradigmei tradiţionale. Legislaţia pseudo-familială
• Fenomenul emigraţionist şi copilul ca “factor economic de risc”
• Riscurile demografice şi implicarea Bisericii în strategiile pro-nataliste

• Dimensiunea educativ-culturală a credinţei
• Peisajul educaţional contemporan şi chestiunea normelor
• Mandatul formativ al Bisericii. Pentru redescoperirea legăturii dintre sophia şi paideia

• Teroarea şi lecţiile concrete ale unei teologii sociale în vremuri tulburi
• Mărturie versus compromis. Dificultatea unei judecăţi
• Asumarea teologică a perioadei comuniste şi integrarea în memoria liturgică a martirilor acestei perioade

• Un capitol recurent al prezenţei sociale a Bisericii
• De la control la parteneriat. Elementele unui model post-bizantin
• Cadrul legislativ în România de azi în context internațional

• Sinteză cap. I
• Sinteză cap. II
• Sinteză cap. III

Bibliografie generală

I. Surse

1. Conciliorum Oecumenicorum Decreta, Edidit Centro di Documentazione, Istituto per le Scienze Religiose Bologna, Curantibus J. Alberigo, P.-P. Joannou, C. Leonardi, P. Prodi, Consultante H. Jedin, Editio tertia, Bologna, 1973 / Dekrete der Ökumenischen Konzilien. Band 1. Konzilien des ersten Jahrtausends vom Konzil von Nizäa (325) bis zum vierten Konzil von Konstantinopol (869/70). Im Auftrag der Görres-Gesellschaft ins Deutsche übertragen und herausgegeben unter Mitarbeit von Gabriel Sunnus und Johannes Uphus von Josef Wohlmuth, Ferdinand Schöning, Paderborn etc, 1998. Band 2. Konzilien des Mittelalters vom ersten Laterankonzil (1123) bis zum fünften Laterankonzil (1512-1517), 2000.
2. Die Denkschriften der Evangelischen Kirche in Deutschland, Band 1 – Frieden, Menschenrechte, Weltverantwortung; Band 2 – Soziale Ordnung, Wirtschaft, Staat; Band 3 – Ehe, Familie, Frauen, Männer; Band 4 – Bildung, Information, Medien, Gerd Mohn, Gütersloh, 1978.
3. I documenti sociali della Chiesa. Da Leone XIII a Giovanni Paolo II, Libreria Editrice Vaticana, Città del Vaticano, 1991.
4. Stefan Grotefeld, Matthias Neugebauer, Jean-Daniel Strub, Johannes Fischer (Hg.), Quellentexte theologischer Ethik. Von der Alten Kirche bis zur Gegenwart, Kohlhammer, Stuttgart etc, 2006.
5. Maria Grazia Mara (a cura di), Richezza e povertà nel cristianesimo primitivo, III edizione, Città Nuova, Roma, 1998.
6. Pontificio Consiglio della Giustizia e della Pace, Compendio della dottrina sociale della Chiesa, III Edizione, Libreria Editrice Vaticana, Città del Vaticano, 2004.
7. Sinodul episcopal jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse, 2000, Fundamentele concepţiei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse, în: Ioan Ică jr., Germano Marani (ed.), Gândirea socială a Bisericii. Fundamente — documente — analize — perspective, Editura Deisis, Sibiu, 2002, pp. 185-266.
8. Sozialwort des Ökumenischen Rates der Kirchen in Österreich, 3. Auflage, Wien, 2005.

II. Dicţionare

1. David Miller (ed.), The Blackwell Encyclopaedia of Political Thought, Blackwell, Oxford, 1991; în românește: Enciclopedia Blackwell a gîndirii politice, trad.: D. Stoianovici, Humanitas, Bucureşti, 2000.
2. Laurenţiu Ştefan-Scalat (coord.), Dicţionar de scrieri politice fundamentale, Humanitas, Bucureşti, 2000.
3. Martin Honecker, Horst Dahlhaus, Jörg Hübner, Traugott Jähnichen, Heidrun Tempel (Hg.), Evangelisches Soziallexikon, Neuausgabe, Kohlhammer, Stuttgart etc, 2001.

III. Volume colective

1. Radu Carp (coord.), Un suflet pentru Europa. Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Anastasia, Bucureşti, 2005.
2. Radu Carp, Dacian Gal, Sorin Mureșan, Radu Preda, În căutarea binelui comun. Pentru o viziune creștină a democrației românești (= Theologia Socialis 2), Eikon, Cluj-Napoca, 2008, 226 p. ISBN: 978-973-757-173-1.
3. Ioan Ică jr., Germano Marani (ed.), Gândirea socială a Bisericii. Fundamente — documente — analize — perspective, Editura Deisis, Sibiu, 2002.
4. Picu Ocoleanu, Radu Preda (ed.), Viață liturgică și etos comunitar. Preliminarii la o teologie socială ortodoxă, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007.
5. Peter Singer (ed.), A Companion to Ethics, Blackwell Publishing, Oxford, 1993; în românește: Tratat de etică, trad. V. Boari et al., Polirom, Iaşi, 2006.
6. Miruna Tătaru-Cazaban (coord.), Teologie şi politică. De la Sfinţii Părinţi la Europa unită, Anastasia, Bucureşti, 2004.

IV. Volume de autor

1. Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Răzvan Codrescu, Radu Preda, "Fiecare în rândul cetei sale". Pentru o teologie a neamului, ediţie îngrijită, introducere şi note de Răzvan Codrescu, Christiana, Bucureşti, 2003.
2. H. Tristram Engelhardt jr, The Foundations of Christian Bioethics, Swets & Zeitlinger Publishers, Lisse, 2000; în românește: Fundamentele bioeticii creştine. Perspectiva ortodoxă, trad. M.Neamţu, C.Login, I. Ică jr, Deisis, Sibiu, 2005.
3. Anthony Giddens, Sociology, 3rd edition, Blackwell, Oxford, 1997; în românește: Sociologie, trad.: R.&V. Săndulescu, Bic All, Bucureşti, 2000.
4. Anthony Giddens, The Third Way. The Renewal of Social Democracy, Blackwell, Oxford, 1998; în românește: A treia cale. Renaşterea social-democraţiei, trad.: C. Constantinescu, Polirom, Iaşi, 2001.
5. Anthony Giddens, The Third Way and its Critics, Blackwell, Oxford, 2000; în românește: A treia cale şi criticii ei, trad.: C. Constantinescu, Polirom, Iaşi, 2001.
6. Arhiepiscopul Hristodoulos al Atenei, Misiunea socială a Bisericii, trad. M. Filimon, P. Sidoreac, D. Şcheul, Trinitas, Iaşi, 2000.
7. Alexandra Ionescu, Le bien commun et ses doubles. Deux rencontres roumaines entre morale et politique, Editura Universităţii din Bucureşti, 2001.
8. Alasdair Macintyre, After virtue. A Study in Moral Theory, Notre Dame University Press, Notre Dame, Indiana, 1985; în românește: Tratat de morală. După virtute, trad.: C. Pleşu, Humanitas, Bucureşti, 1998.
9. Georgios I. Mantzaridis, Morala creştină II – Omul şi Dumnezeu; Omul şi semenul; Poziţionări şi perspective existenţiale şi bioetice, trad. C.C. Coman, Bizantină, Bucureşti, 2006.
10. Georgios Metallinos, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, trad. Ioan I. Ică, Deisis, Sibiu, 2004.
11. Sorin Mureșan, Economia socială de piaţă. Modelul german, Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003.
12. Costion Nicolescu, Teologul în cetate. Părintele Stăniloae şi aria politicii, Christiana, Bucureşti, 2003.
13. Picu Ocoleanu, Iisus Hristos Mijlocitorul. Sensul diaconal al eticii sociale ortodoxe, Christiana, București, 2008.
14. Gheorghe Popescu, Evoluţia gândirii economice, ed. a III-a revăzută, adăugită şi actualizată, Editura Academiei Române/ Cartimpex, Bucureşti/ Cluj-Napoca, 2004.
15. Radu Preda, Biserica în Stat. O invitaţie la dezbatere, Scripta, Bucureşti, 1998.
16. Radu Preda, Semnele vremii. Lecturi social-teologice (= Theologia Socialis 1), Eikon, Cluj-Napoca, 2008.
17. Radu Preda, Libertatea religioasă. Repere social-teologice (= Theologia Socialis 5), Eikon, Cluj-Napoca, 2009.
18. Christoph Kardinal Schönborn, Die Menschen, die Kirche, das Land. Christentum als gesellschaftliche Herausforderung, Molden, Wien, 1998; în românește: Oamenii, Biserica, Ţara. Creştinismul ca provocare socială, trad. T. Petrache, R. Neţoiu, Anastasia, Bucureşti, 2000.
19. John R. Searle, The Construction of Social Reality, 1996; în românește: Realitatea ca proiect social, trad. A. Deciu, Polirom, Iaşi, 2000.
20. Anastasios Yannoulatos al Tiranei, Ortodoxia şi problemele lumii contemporane, trad. G. Mândrilă, C. Coman, Bizantină, Bucureşti, 2003.